Ultimele zile = Concluzie

Pentru început vrem să menționăm că Duminica ni s-au alăturat doua persoane în rândurile scouților, dând seara pe ploaie promisiunea scout. Inițial a fost destul de emoționant pentru majoritatea inșilor prezenți, însă cum noapte progresa iar atmosfera se degaja oamenii au devenit mai relaxați, mai vorbăreți și mai veseli. O dovada că scouții au o dispoziție bună indiferent de timpul de afară a fost tot acea seară în cadrul căreia am discutat, am glumit și am organizat diferite jocuri pe tot parcursul nopții pe când afară ploua cu găleata.

Nu în zadar am evidențiat „tot parcursul nopții” în paragraful precedent căci acest fapt a influențat direct activitatea scouților pe timp de zi. Luni, parcă activi, parcă pasivi am început ziua cu o activitate destul de inovativă, în care fiecare participant a scris pe o foiță câte trei întrebări (cu gândul că vor fi răspunse de către organizatori) și suprinzător tot ei au trebuit să răspundă la ele. Această activitate a fost urmată de un joc teatral, care avea ca scop să ofere o varietate de viziuni asupra unei probleme din lumea scoutică prin prisma diferitor tipaje de personaje (caracter realist, emoțional, pesimist, optimist etc.).
După o masă „copioasă” a urmat o alta activitate interesantă, care propunea participanților realizarea a unor proiecte cu caracter scoutic. Patru grupuri au propus o serie de idei pentru proiecte realizabile și mai putin realizabile. Intr-un final trei cele mai favorite proiecte au fost (in aceasta ordine) : ReRovering 2, Scouting Skills și Seara albă.

Ultima evaluare a avut loc în cadrul seratei organizate de șase bravi scoutii. Tot in aceasta serata s-au facut niște activități interactive și vesele. După o doză bună de râsete și voie bună, am continuat seara cu un rug, însă oboseala s-a făcut văzută, mulți dintre scouți au plecat la culcare mult mai devreme decât a fost preconizat.

Marți, dimineața, cu forțe noi , scouților li s-au înmânat diplome care atestau participarea lor la acest nemaipomenit training. Fiecare dintre ei a dat mana cu organizatorii și au primit în schimb și un badge care sigur îl vor coase pe uniforma lor.
După cinci zile petrecute împreună, roverii au părăsit teritoriul taberei „Miorița”, toți având în suflet o groază de emoții pozitive și sunt sigur, când își vor aduce aminte de această experiență, vor zâmbi și vor simți o căldură sufletească.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s